Clădirea Conpet din centrul municipiului Ploieşti reprezintă eternul mastodont aflat în construcţie care domină Bulevardul Castanilor. În ultima perioadă, clădirea a început să capete forme finale, fiind acoperită cu pereţi-cortină din sticlă, numai buni să impresioneze trecătorii. Ceea ce nu a ştiut nimeni până astăzi, în afară de contructor, este faptul că tehnologia de construcţie şi montare a cortinei nu a fost respectată. Cu alte cuvinte, din cauza părţilor de prindere extrem de importante care lipsesc cu desăvârşire, toate geamurile, inclusiv structura lor de susţinere, pot cădea la cel mai mic cutremur.
Piese importante din structură lipsesc!
În nota de constatare primită la redacţie scrie, negru pe alb, că, printre altele, ... continuare
The mayor Andrei Volosevici wants to declare war to Apa Nova. After he has initially declared that he wants to abolish the monopoly of Veolia in Ploieşti, Volosevici wants to modify the contractual provisions with Apa Nova. The mayor is dissatisfied with the fact that the company has not made the entire investments volume stipulated in the contract. He has also added that he will begin the discussions with Apa Nova representatives this week. “All the money that they have to invest should be invested in the water supply system, and not in computers or cars. Apa Nova has problems with the installations and this is where the money should go”, Andrei Volosevici stated.
... continuare
Interlopii urmăriţi ani de-a rândul de poliţişti şi procurori îşi găsesc scăparea de cele mai multe ori atunci când ajung în instanţă. Aceasta este povestea pe scurt a dosarului făcut de procurorii DIICOT Ploieşti grupării Ghenosu, o gaşcă formată din mai mulţi indivizi certaţi rău cu legea şi care ar putea scăpa din lipsă de elemente constitutive ale infracţiunii. Cercetaţi pentru fraudă electronică, ultima modă în materie de infracţiuni care atrag mulţi bani cu eforturi minime, membrii grupării Ghenosu au fost eliberaţi din arrest preventive rând pe rând astfel că, din 11 persoane reţinute în ianuarie, acum se mai află în penitenciar doar 3. Procurorii DIICOT se plâng că judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti le-au aruncat munca la gunoi, iar magistraţii susţin că de la dosar lipseau date elementare cum ar fi partea vătămată sau martorii.
Antecendente grave
Procurorii DIICOT Ploieşti s-au plâns presei că munca lor titanică de mai bine de un an a fost aruncată pe apa sâmbetei de către trei judecatori de la Curtea de Apel Ploieşti care au eliberat pe perioada procesului opt persoane, membre ale grupării Ghenosu, cercetate în mai multe dosare. Pe 12 ianuarie anul acesta, procurorii DIICOT Ploieşti audiaseră 18 persoane suspectate de falsificare,deţinere şi utilizare a instrumentelor şi echipamentelor de plată electronică din judeţele Prahova, Dâmboviţa, Sibiu şi Iaşi toate făcând parte din gruparea Ghenosu, cunoscut clan infracţional din Târgovişte. După audieri, care au durat peste 20 de ore, 11 dintre acestea au fost reţinute în arest pentru cercetări. Printre aceste persoane se afla şi
... continuare
Epopeea scaunelor din Camera Deputaţilor pare a se apropia de sfârşit. Vicepreşedintele Adrian Năstase nu mai stă, începând de luni, alături de preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, locurile din stânga, respectiv dreapta revenind vicepreşedinţilor Ioan Oltean şi Daniela Popa. Şefa pedeliştilor prahoveni l-a atacat pe Năstase, într-un inteviu acordat unui coditian central, spunând despre acesta că reprezintă „o marcă doar la Mizil, acolo unde, cu diverse mărci de produse, a reuşit să-şi cumpere locul de parlamentar”.
Roberta Anastase şi Adrian Năstase nu au mai stat unul lângă altul la şedinţele Biroului Permanent, ci la un scaun distanţă, între ei aflându-se vicepreşedintele Daniela Popa. Astfel, începând de luni, la prezidiul forului de conducere al Camerei Deputaţilor vor sta, în dreapta Robertei Anastase, vicepreşedinţii Daniela Popa şi Adrian Năstase, iar în stânga Ioan Oltean şi Bogdan Olteanu. Schimbarea a intervenit după ce, în şedinţa de Biroul Permanent de miercurea trecută, preşedintele Roberta Anastase a refuzat să mai stea lângă Adrian Năstase, pe motiv că "îşi exercită puterea prin formalisme”. La rândul său, întrebat dacă apreciază că a intimidat-o pe Roberta Anastase, deputatul PSD Adrian Năstase a răspuns: "S-ar putea s-o
... continuare
Alimentarea cu apă este una dintre nevoile esenţiale pentru om, pentru civilizaţie. Un serviciu de bază, unul esenţial, de care beneficiem zilnic şi care, bine gospodărit, ne oferă baza necesară, de am putea spune că din acest punct de vedere suntem altceva decât pitecantropii din peşteri.
Importanţa lui nu mai trebuie explicată şi ne-am fi aşteptat ca tot ce ţine de alimentarea cu apă, fie la Ploieşti, la Văleni, la Câmpina sau la Sângeru, ori în oricare colţ de judeţ, să fie o prioritate, un subiect tratat cu cea mai mare responsabilitate. Din păcate, prahovenii au parte de un simulacru, un serviciu public care funcţionează mediocru, este scump şi se întrerupe când ai mai mare nevoie de el.
Megafirma care se ocupă, din 2006, de apa întregului
... continuare
Toate societăţile, trecute sau prezente, pot fi definite funcţie de maniera în care se relaţionează cu moartea. Mi se pare normal, pentru că, la urma urmei, moartea ("distrugătoarea dulceţii şi a palatelor", "constructorul de morminte", cum adesea este numită în "1001 de nopţi") este cel mai important eveniment într-o viaţă.
Moartea la Bagdad
Aceste sugestive însă poetice denumiri denotă un respect substanţial pentru lumea în care a fost scrisă; în Bagdadul de acum zece secole viaţa era probabil suficient de frumoasă şi plăcută ca să i se deplângă stingerea. Pe de altă parte, în "O mie şi una de nopţi", moartea teribilă, însă demnă şi chiar aristocratică, este ca un general mereu victorios, un duşman imposibil de învins. Românii au perceput-o, de cele mai multe ori, ca pe o mireasă hotărâtă să-şi împlinească, cu dulceaţă, promisiunea (a se vedea "Mioriţa"). Inspirat şi, desigur, sănătos; pentru că, în austerul şi tulburele baroc spaniol, moartea, mereu prezentă, apare ca o viermuială respingătoare, ca ceva corupt şi grotesc,
... continuare
În prima parte a spectacolului orchestrei simfonice a Filarmonicii de joi, 12 martie 2009, dirijat de Maestrul OVIDIU BĂLAN, IOANA MARIA LUPAŞCU a interpretat cu elanul şi optimismul cu care ne-a obişnuit la fiecare apariţie Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră de Ludwig van Beethoven. Remarcabil a fost faptul că, deşi acest opus este marcat de muzica şi stilul lui Mozart, pianista a ştiut să sublinieze acele momente care îl pot plasa în creaţia beethoveniană.
Echilibrul interpretativ al unei simfonii
Partea a doua a fost dedicată monumentalei Simfonii a X-a de Dmitri Şostakovici. Cu acea ştiinţă în păstrarea echilibrului care îl caracterizează, Maestrul OVIDIU BĂLAN a oferit publicului o viziune interpretativă plină de dramatism
... continuare
„Aşa cum URSS, uniunea de nezdruncinat a republicilor libere, cum spunea imnul sovietic, a fost creată cândva pentru a aduce fericire omenirii, iată că o nouă Uniune hegemonică e pe punctul să vadă lumina zilei. Precum predecesoarea ei sovietică, ea afişează nobilele principii ale libertăţii, progresului şi drepturilor omului. Şi tot ca străbuna Uniune Sovietică, noua Uniune se foloseşte de aceleaşi argumente specioase pentru a-şi asigura perenitatea şi a discredita din start orice critică. Aducând argumente în sprijinul teoriei pe care o susţine, această lucrare extrem de acidă ne explică felul în care, sub influenţa ideilor socialiste, CEE s-a transformat dintr-o simplă uniune economică într-un nou monstru birocratic, construit după aceleaşi principii care au prezidat la întemeierea URSS. Vladmir Bukovski este unul dintre cei mai celebri disidenţi ruşi, luptător neobosit împotriva totalitarismului. A fost expulzat din URSS, după ani de închisoare, lagăr şi azil psihiatric. Este autor al mai multor cărti, printre care «Şi se întoarce vântul», autobiografie, şi «Judecata la Moscova».” (Dan C. Mihăilescu – traducere şi prefaţă)
“Uniunea Europeană, o nouă URSS?” în care supune unui neiertător examen critic proiectul şi instituţiile comunitare, relevând totodată o serie de similitudini frapante între Uniunea de azi şi defuncta URSS. Adversar ireductibil al utopiilor “nemuritoare” de ieri şi de azi, Bukovski trage un serios semnal de alarmă asupra “transformării unei Pieţe comune de state libere şi suverane în schiţa unei noi URSS, mai soft şi în perfectă adecvare cu ideile dominante ale epocii noastre” (p. 20).
Pornind de la premisa conform căreia ex-comuniştii au îmbrăcat haina social-democraţiei şi au reluat asaltul asupra continentului european, celebrul disident sovietic este convins că Occidentul, “contrar opiniei comune, nu a câştigat războiul rece” (p. 22).
... continuare
English Version
