Interviurile APH

Interviurile APH

radu mircea gorgan 1Curiozitatea de a privi în ochi un tip care se uită în creierul cetățeanului la propriu m-a dus la profesorul dr. Mircea Gorgan în cabinet, unde am realizat interviul de mai jos, din care deducem ce suntem, de unde venim și cât de mult contează ca de noi să aibă grijă oameni cu înaltă pregătire profesională și umană, dar și Dumnezeu, de care deseori uităm, că e la modă sportul ăsta în zilele noastre. 

Profesorul doctor MIRCEA RADU GORGAN, medic primar neurochirurg, este directorul medical al Spitalului Clinic de Urgenţă “Bagdasar-Arseni”. Ca să înțelegeți ce tip de operații face Mircea Gorgan de zeci de ani, vă las scurta descriere de mai jos:

„Creierul este cea mai puternică și complexă mașină electro-biochimică creată vreodată și conține 100 de miliarde de neuroni într-o coajă de calciu mic. Dantelat cu pompe organice, canale și switch-uri, îi uimeşte şi astăzi pe cercetători. El coordonează activitatea întregului organism pe baza informaţiilor pe care le primeşte. Unitatea de bază a creierului este neuronul. La naştere, omul are cel mai mare număr de neuroni însă, cu timpul, ei se uzează. Pe parcursul vieţii avem între 85 şi 100 de miliarde de neuroni care lucrează în creier și fiecare creează zeci de mii de conexiuni”.

Dimensiunea medicului depinde de vocație

Reporter: Sunteți o personalitatea recunoscută și respectată în domeniu. Mulți dintre oamenii care au trecut pe aici vă consideră un fel de zeu. Cum vă simțiți, sunteți un zeu, pot să vă ating?

Prof. Dr. Mircea Gorgan: Vă mulțumesc pentru amabilitate, departe de mine să mă consider zeu, sunt un creștin practicant, cred în ajutorul dat de Dumnezeu actului chirurgical, mă rog înainte de fiecare operație să fiu ajutat. Dimensiunea chirurgului și a medicului, în general, depinde de vocație. Vocația este cea pe care un tânăr trebuie să și-o descopere, plecând primordial de la dorință și după aceea de la capacitatea de a-ți ajuta semenii și să faci cât poți, după propriile puteri, bine în jur.

Reporter: Dacă sunteți medic pământean, vreau să vă întreb ce înseamnă pentru dumneavoastră profesia asta?

Prof. Dr. Mircea Gorgan: Profesiunea de medic implică, în primul rând, o lungă străduință de acumulare a cunoștințelor, de acumulare a deprinderilor, de forjare a unui caracter, de întărirea ambiției de a fi perseverent, de a fi consecvent, de a fi moral. Moralitatea reprezintă fundamentul în care dorința de a face bine, de a salva pe cineva, se împletește cu un comportament stimabil din punct de vedere a pretențiilor sociale. Medicul nu trebuie să uite că el, asemenea și altor categorii profesionale, trebuie să reprezinte un exemplu demn de urmat în societate.
Iar, în cazul meu, care îmbin și calitatea de cadru didactic, mă străduiesc să ofer un exemplu tinerelor generații, nu numai profesional, ci și comportamental. Poți să fii un dascăl eminent, dar e mult mai greu să poți să aspiri la postura de mentor.

Fiecare dascăl reprezintă o treaptă

Reporter: Dumneavoastră ce mentor ați avut?

Prof. Dr. Mircea Gorgan: Sigur că toți ne-am orientat după anumite modele. Plecând de la ucenicia făcută la domnul profesor Constantin Arseni, al cărui portret îl păstrez în cabinetul meu, la toți marii chirurgi cu care am colaborat și de la care am învățat, atât în Cluj – și aici pot să-i enumăr pe doctorii Balint, Mureșan, Săceanu – și apoi în timpul rezidențiatului la București – în afara profesorului Constantin Arseni, marii neurochirurgi pe care acest spital i-a avut – profesorul Constantinovici, profesorul Leon Dănăilă, profesorul Constantinescu, profesorul Vlad Ciurea, doctorii Panoza, Exergian - sunt mulți, de la fiecare am învățat câte ceva.
În cele din urmă, cred că mi-am găsit propriul drum. Probabil că aici este esența pregătirii profesionale, ca la un moment dat să te desprinzi, să te străduiești să aduci ceva nou, iar dacă nu este nou, cel puțin să continui în sens pozitiv spre o treaptă superioară.
Profesiunea se bazează pe principiul scării – ca să te înalți, trebuie să calci din treaptă în treaptă. Fiecare dascăl pe care l-ai avut reprezintă o treaptă. Iar eu, la rândul meu, consider că pentru a asigura progresul generațiilor viitoare și pentru a le facilita ascensiunea, mă consider și eu o treaptă. Dacă pentru asta trebuie să calce pe mine ca să se înalțe mai sus – atunci așa să o facă.

Blamarea perpetuă a lumii medicale este un act profund nedrept

Reporter: Ne pleacă medicii – e un subiect de actualitate. Mii, zeci de mii. Din perspectiva cadrului universitar, e frustrant să pregătiți niște tineri, iar aceștia să părăsească țara după rezidențiat? Aveți vreun sfat pentru tinerii absolvenți? De ce să rămână pe aici?

Prof. Dr. Mircea Gorgan: În privința viitorului, este greu să dai sfaturi tinerilor. Poți să fii doar un exemplu de urmat – să le dovedești că se poate face performanță și în condițiile pe care statul ți le oferă. Pe de altă parte, fără a face o propagandă, mă rog, patriotică în stil vechi, nu uit niciodată să le reamintesc că sunt născuți în această țară. Într-un fel sau altul, fiecare trebuie să ne aducem aportul la progresul acestei țări. Este pur și simplu ceea ce trebuie să simțim față de familie și neam.
Când te-ai născut pe acest pământ, indiferent de religie sau de rasă, ai în tine o fibră care nu va muri niciodată și care te ține ancorat. Acest filon, cred eu, trebuie exploatat.

Reporter: Mă scuzați, dar în Occident se câștigă mai bine și lumea preferă să uite filonul

Prof. Dr. Mircea Gorgan: Că se plătește mai mult în occident este adevărat. Însă pe român nu îl definește trăsătura mercantilismului. În schimb, ceea ce a slăbit a fost simțul patriotic. Aceste îndemnuri politic-corecte de a nu fi naționaliști mi se par greșite. A fi patriot trebuie să fie o datorie cetățenească. Într-un fel sau altul, fiecare trebuie să fie ancorat la familie și la patrie. Dacă această ancoră rezistă, doctorii nu vor mai pleca. Dar ca să reziste, ei trebuie să se bucure de stima cetățenilor. Or, din nefericire, ceea ce vedem la ora actuală este o blamare perpetuă a lumii medicale, o acuzație paranoidă, un fenomen profund nedrept și negativ, cu conotații deosebit de periculoase pentru viitorul țării.

Ce era sfânt acum cinci ani, azi e desuet

A se exacerba cele mai atavice porniri și sentimente ale unor cetățeni, în care se acreditează ideea că nimeni nu poate să moară în spital, că dacă un om decedează este vina medicilor, că există soluții care nu se aplică, și se ignoră total atât morala creștină, cât și condițiile obiective ale ființei umane care este supusă degradării perpetue din punct de vedere biologic. Boala are din păcate un stadiu din care nu se mai poate întoarce pacientul, ci doar îl poți ajuta. Medicul nu este dator să vindece pacientul, el este dator să încerce să vindece pacientul și să îi fie alături pacientului.
Medicina nu este o știință exactă, nu este fizică sau matematică. Medicina este o știință care își propune, dorește și aspiră la exactitate, însă această exactitate reprezintă o etapă. Mâine progresul va infirma ceea ce astăzi este statuat și bătut în cuie. Apar alte analize, apar alte investigații, se vor găsi alte explicații asupra cauzelor altor boli și, implicit, se vor descoperi alte mijloace. Ceea ce a fost sfânt acum cinci ani, astăzi este desuet.

Despre criteriile de evaluare standardizate și Ferrari

Reporter: Se vorbește despre chirurg ca despre un cyborg, fără simțiri umane, preocupat numai de latura profesională. Cât de adevărată este afirmația asta?

Prof. Dr. Mircea Gorgan: În general, starea societății a condus spre un asemenea rezultat. Pretenția de a fi exacți, pretenția de a fi trași la răspundere, a impus standarde, protocoale și proceduri. În momentul în care ai făcut aceste proceduri, nimeni nu mai vrea să facă nimic în plus. În momentul în care ai respectat protocolul și pacientul a decedat, nimeni nu mai poate emite pretenții. Dacă asta este lumea care se dorește a deveni, în care se dorește controlul activității medicului prin protocoale, proceduri, legislație, etcetera, în locul stimulării participării afective, umane, a doctorului, rezultatele vor fi neplăcute. Dar întrucât cei care ne judecă sunt din afara sistemului, fără pricepere, dar doresc criterii de evaluare standardizate, asta va fi realitatea viitoare – o lume rece, în care ți se vor vinde servicii medicale, pentru că terminologia este mai mult decât mercantilă și oribilă, atâția bani - atâtea servicii. Statul nu va mai putea asigura gratuit tratamentul și prestații medicale de cel mai înalt nivel, pentru că vor fi foarte scumpe. Sigur că la toți ne-ar plăcea să ne plimbăm cu un Ferrari, dar banii nu sunt decât pentru Logan. Dar dacă stimulezi răul din om, acesta va zbiera că de ce colegul merge cu Ferrari. Nu contează că, poate, acel cetățean și-a făcut și o asigurare privată, își drămuiește banii altfel și investește în sănătatea lui mai mult decât în plăcerile lui.

Caz concret: deces în spital

Reporter: Să zicem că v-a murit un pacient. Să presupunem că sunteți, ca medic, în centrul știrii. Cum tratați problema, cât există empatie și suferință și cât la sută calcul pragmatic?

Prof. Dr. Mircea Gorgan: Orice pacient pierdut reprezintă un motiv de profundă analiză. Chirurgul se întreabă de zeci de mii de ori dacă a greșit undeva. Cea mai mare dramă este să găsește explicații în acest sens. Nu întotdeauna ele apar. A făcut tot ce îi stătea în puteri, nu a greșit cu nimic în ceea ce privește diagnosticul, nu a ratat temporar vorbind momentul optim al intervenției și, totuși, pacientul a evoluat contrar tuturor speranțelor. Dumnezeu hotărăște.

Reporter: Am citit un subiect (Link AICI) legat de o tânără care a decedat aici în spital. Cum a fost cazul din perspectiva dumneavoastră, ca medic și ca om?

Prof. Dr. Mircea Gorgan: La nivelul spitalului nostru care realizează aproximativ 14 mii de operații pe an și asigură asistența medicală la un număr de aproximativ de 25 de mii de pacienți externați, rata de mortalitate este de sub doi la sută. Pe spital. Dar, evident, orice deces este dramatic. Din păcate, nu întotdeauna pacientul are o singură suferință.

În cazul despre care m-ați întrebat, mă frământă în continuare, încerc să văd de nenumărate ori dacă puteam să fac ceva mai mult. Din nefericire, mulți tineri decedează subit, din cauza unor malformații arterio-venoase oculte intracerebrale. Sportivi, morți subite la pacienți sub 40 de ani sau la cetățeni în perfectă condiție. Într-un anumit context, se întâmplă tragedia precedată de o cumplită hemoragie intra-cerebrală. Aceasta este cauza decesului acestei persoane, care deși a fost investigată inclusiv computer tomografic, însă aceste malformații nu pot fi depistate și demonstrate decât angiografic. Or, aceasta nu este o analiză de rutină. Nu e o analiză de screening, nu supunem populația tuturor analizelor posibile ca să stabilim starea de sănătate. A fost un eveniment catastrofal, produs duminică seara. Brutal, cu intrarea în comă. Am operat-o, am și extirpat o malformație arterio-venoasă foarte profundă, de dimensiuni mari, dar din nefericire hemoragia a distrus, practic, întreg emisferul stâng – leziune incompatibilă cu supraviețuirea. Eu vreau să precizez că, dat fiind că decesul s-a produs până la 36 de ore, eu am declarat decesul caz medico-legal. Este în expertiză. Vreau să spun că totul a fost făcut ca într-o clinică universitară, din toate punctele de vedere.
Discuțiile apărute în mass-media, cu infecția nosocomială, ca urmare a controalelor venite de la Sanepid și Direcția de Sănătate, nu a fost vorba despre o infecție luată din spital, ci de o autocolonizare, pentru că pacienta a fost izolată practic pe întreaga durată a internării, împreună cu mama ei, fostă asistentă medicală.

Nu suntem nici mai răi nici mai buni decât străinătatea

Reporter: Pot avea oamenii încredere în actul medical românesc, după câte nenorociri vedem la știri?

Prof. Dr. Mircea Gorgan: Publicul trebuie să aibă încredere în medic și în actul medical, așa cum trebuie să aibă încredere și în polițist, în soldat și așa mai departe. Încrederea reprezintă liantul unei națiuni, nu suntem noi nici mai buni nici mai răi decât alții. Împreună trebuie să trăim aici în România. A ne acuza o categorie profesională pe alta de diverse păcate nu va face din acest popor ceva demn de stimă. Trebuie să înțeleagă toată lumea – medicina este o meserie vocațională, cu oameni veniți, unii mai bine aleși, alții mai rău-chemați. Dar maniera de pregătire a unui medic face din orice absolvent al Facultății de Medicină un om dornic să își ajute aproapele. Medicul are ca primă datorie să fie alături de pacientul în suferință. Pacientul să nu fie singur. Că poate să îl vindece, depinde de starea biologică a pacientului, de puterea lui moștenită sau nu de la părinți, depinde de stadiul bolii, sigur că depinde și de gradul de experiență al medicului, însă medicul poate cere ajutorul unui alt coleg. Pacientul, dacă este bolnav, nu poate cere decât ajutorul medicului.
Reporter: Mulțumesc!

Interviu realizat de Sebastian Ignat / Jurnalist, fondator Actualitatea Prahoveană, editor punctulpeignat.ro

 

 

Interviurile APH

gunia dragosDragoş Gunia este deputat ales în Colegiul 6 – Valea Teleajenului. Înainte de alegerile generale din 2012, care l-au trimis în Parlamentul României, Dragoş Gunia a ocupat funcţia de consilier judeţean. Atât din postura de parlamentar cât şi înainte, din funcţia de consilier judeţean, Gunia a fost cunoscut ca fiind unul dintre cei mai activi aleşi, încercând să rezolve problemele comunităţilor locale din Prahova. Astăzi discutăm cu acesta, încercând să aflăm care sunt principalele probleme pe care vrea să le rezolve pentru cetăţenii din zona Văii Teleajenului şi cum priveşte activitatea parlamentară în Camera Deputaţilor la aproape un an de la dobândirea mandatului.

Read more: INTERVIURILE APH. Deputatul prahovean Dragoș Gunia: „România are nevoie de o Opoziţie unită"
Interviurile APH

neagu florentinReporter: Pentru început, explicaţi-ne cu ce se ocupă exact biroul pe care îl conduceţi

Florentin Neagu: Biroul de Combatere a Infracţiunilor contra Persoanelor este o formaţiune în cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale, Poliţia Judiciară cum i se spunea cândva. Acum Poliţia Judiciară are o cuprindere mai largă, reprezintă şi Serviciul de Investigare a Fraudelor şi armele şi Poliţia Rutieră.

Read more: Comisar-şef Florentin Neagu, şeful Biroului de Combatere a Infracţiunilor contra Persoanei din IJP...
Interviurile APH

Bogdan Nica, președintele ANPCÎn fruntea Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului se află prahoveanul Bogdan Nica. Președintele ANPC este liberal cu state vechi, ocupând, de-a lungul timpului, mai multe funcții administrative, atât în zona județeană cât și la nivel național. De când ocupă funcția de președinte ANPC, instituția a demarat o serie de acțiuni și programe informaționale, având rolul de a promova în mentalitatea colectivă principiile fundamentale în baza cărora trebuie să se desfășoare orice relație corectă dintre prestatorul de servicii și consumator. L-am întâlnit pe Bogdan Nica în sediul ANPC din București, în zona Bulevardului Aviatorilor, unde am purtat dialogul de mai jos. Despre drepturile consumatorului și cât de greu se schimbă mentalități în ceea ce privește consumul în România – discuție cu președintele ANPC, Bogdan Nica.

Read more: APH, în dialog cu Bogdan Nica, președintele ANPC / „Corectitudinea față de clienți și de stat...